Ploaia

O zi mohorata de primavara. Totul parea banal,simplu. Am iesit din casa pentru a lua o gura de aer si am mers in parc. M-am plimbat usor printre copaci privind verdele monoton al ierbii. La un moment dat a inceput sa ploua, iar eu m-am asezat langa o tulpina de nuc. Priveam cum picaturile cad fara incetare si ma intrebam de ce plange cerul. Stand acolo si incercand sa imi dau seama am observat in fata o floare care se bucura din plin de acei stropi. M-am ridicat de la tulpina si m-am dus intr-un loc unde nu erau copaci care sa impiedice ploaia sa ajunga la mine. Cand primii stropi au alunecat pe fata mea am simtit o placere nebuna. Am mai stat cateva minute si am continuat sa simt si apoi am pornit usor spre casa avand in minte placerea nebuna a pielii mele.

Amintiri din viitor

Intr-o zi de primavara plimandu-ma pe o alee m-am asezat pe o banca si am inceput sa privesc in jur. Era liniste si pace. Intr-un colt am observat doi indragostiti sarutandu-se cu foc. Am intors privirea ca si cu as fugi de niste amintiri ce ma chinuie. In gand imi trece o intrebare: Oare eu de ce nu pot iubi? De ce nu imi pot deschide inima? In spatele meu se auzi usor un raspuns: Priveste la cei doi! Mi-am intors capul sa vad cine imi auzise gandurile. Nu era nimeni doar niste pasari. Mi-am intors din nou privirea spre cei doi si prin minte mi-au trecut dintro data cateva imagini ce pareau ca sunt din viitor.  Erau cu mine si familia mea. De atunci stiu ca la un moment dat voi putea iubi.

14 ani

La doar 14 ani viata incepe. Plina de mistere aceasta curge fara a o simti, dar iti lasa urme in inima „ Amintirile” . La varsta adolescentei tristetea pe care o provoaca iubirea nu iti va face decat bine pe viitor. Fiecare actiune a ta te defineste de aceea nu te lasa influentata de altii creaza-ti propriul stil de viata. Viata adevarata este cu suisuri si coborasuri dar mereu trebuie sa treci peste toate!

Viata fara rost

"Numai in fata mortii omul pricepe pretul vietii si numai primejdia ii oteleste sufletul"

Valentines day

Se apropie una din cele mai ciudate zile ale anului . 14 februarie Aceasta zi nu a avut niciodata sens pentru mine. Niciodata nu am primit vreun biletel ca vreun mesaj cu „TE iubesc” Stiu ca nici anul acesta nu se va intampla, dar totusi sper ca im acea zi sa mi se intample ceva bun…

Culori

Privind in jur la tot ceea ce ma inconjoara am observant un lucru marunt, dar foarte important. Acela ca totul parca face parte dintr-un peisaj sadic. Chiar si cea mai mica pata de culoare sare in ochi pe zapada.

Intr-o zi m-am hotarat ca sunt satula de aceste culori, asa ca am mers la magazine sa cumpar grafit colorat. Cand am ajuns pe strada mea am inceput sa colorez tot ce mi se parea prea fara viata. Cand am terminat, am intors privirea sa vad daca ceea ce facusem nu disparuse, dar era tot acolo. Un zambet mi-a curs usor pe fata si am plecat fericita spre casa, gandindu-ma la “Wonderland-ul” meu in 5 culori : rosu, verde, albastru, portocaliu si galben …

De ce?

        De ce treuie sa mi se intample doar mie, toate greutatile vin asupra mea si incerc sa ma lupt cu ele pentru a invinge, dar nu pot.
        De cand ai aparut tu mintea imi e purtata doar la tine si acest lucru imi face doar rau . Mi-as dori sa nu ma lasi si tu exact cand am nevoie de tine , asa cum au facut ceilalti.
        De ce oare am senzatia ca si o vei face. As vrea sa nu ma ranesti si tu pentru ca asta ar fi ultima data cand imi deschid inima pentru voi.
       Am nevoie de ajutor...

Putem fi prieteni

Un prieten ca tine e greu de gasit , nu ma ranesti, nu-mi vorbesti urat, nu ma tratezi ca pe o straina. Esti exact asa cum mi-am dorit aproape perfect.

Din pacate nu esti perfect si acest lucru ma raneste cel mai mult caci pentru mine perfectiunea inseamna realitate.

Chiar mi-ar placea sa gasesc pe cineva ca tine ...

Prizioniera intre 4 pereti

De cateva zile am devenit prizoniera camerei mele. Am fost uitata nimeni nu isi mai aduce aminte de minte, doar pisicul meu. Speranta de a-mi reface prietenia e din ce in ce mai putina. In ficare minut in care stau si privesc peretii goi parca trece o vesnicie. Nu mai stiu ce sa fac. Privesc fotografiile si simi amintesc de momentele placute , dar nu e suficient. Am nevoie de realitate nu de amintiri si nu pot doar sa stau si sa astept trebuie sa fac ceva.

Dar ce?...

M-am saturat!

Fiecare zi cu cei din jur e de groaza. Pentru ca ei sa te accepte trebuie sa fii neaparat ca ei. Dar nu mai suport urasc sa fim la fel urasc acest lucru ar trebui sa fim diferiti prin ceea ce facem caci atunci cand toti fac acelasi lucru incepe sa fie banal . De ce trebuie eu sa le indur pe toate pentru a fi acceptata De ce ?...

Sunt inconjurata

Stau in mijlocul naturii , inconjurata de copaci, dar parca ii lipseste ceva… Minute intregi privesc padurea ,dar nu imi dau seama . Frigul imi invaluie incet corpul, dar nu il simt.

O prietena imi pune o patura in spate si imi spune sa vin caci ploaia se apropie . Ma asez sub un acoperis pe o buturuga . Ele rad dar, acest lucru nu ma deranjeaza . Privesc in continuare padurea aflata acum sub picurul ploii si intr-un sfarsit aparuse . Raspunsul meu topaia rapid de colo colo cautand ceva de mancare . Intre timp ploaia se oprise.

Atunci m-am ridicat brusc si am aratat spre el. Fetele nu intelegeau si chicoteau intr-una, dar atunci mi-am dat seama ca daca privesc cu atentie voi  observa ca sunt inconjurata de viata.

Obsesie

Dimineata ma trezesc, privesc in jur, ma asez in fata oglinzii si privesc .  Nu e nimic nou … Acelasi chip aceleasi trasaturi. Imi iau in mana “trusa de facut miracole”(machiajul) si incep. Dupa cateva zeci de minute ma uit din nou in oglinda dar e tot la fel. Aceeasi fata cu aceleasi trasaturi dar mai viu colorata . Pun totul la loc si privesc in urma spre oglinda sa fiu sigura dar nu se schimba nimic .E doar o obsesie…

Imperfectiuni perfecte

Intr-o zi stand pe pervaz si privind cerul perfect albastru o intrebare mi-a strafulgerat mintea “Oare eu sunt imperfecta?”. Ridicandu-mi din nou ochii spre marea albastra raspunsul a venit la fel de repede ca intrebarea ”Nu exista oameni imperfecti ei sunt perfecti prin defectele lor si de aceea sunt unici”. Din acea zi mi-am lasat de o parte obsesia pentru perfectiune si am ascuns machiajurile acolo unde nu le va gasi nimeni iar toate imperfectiunile mele au devenit perfecte.

Durerea

Durerea e o placere a sufletului. Fara ea viata nu ar avea sens . Privind in urma imi amintesc acum fiecare cazatura de pe bicileta si imi dau seama ca de fiecare data m-am ridicat si am contiuat sa exersez. Chiar daca inaintand in varsta durerile sunt mai mult sufletesti decat trupesti aminteste-ti mereu de perioada copilariei cand niciodata nu plangeai mai mult de 5 minute si apoi te ridicai si iti continuai drumul.

Amintiri

Zilele trec asa de repede incat nu iti dai seama . Dar de fiecare data ne ramane ceva din ele ... AMINITRILE

Acestea sunt singurele lucruri pe care nimeni nu ti le poate lua. Fii tu insuti si astfel vei avea cele mai frumoase amintiri.

Primavara din mijlocul iernii

In fiecare zi de iarna ar trebui sa gasesti zapada langa tine dar din an in an ea e din ce in ce mai putina. Primavara parca ne-a cuprins si nimanui se pare ca nu ii pasa ca zapada a disparut. Chiar daca bucuria primaverii ne acapareaza pe toti pe rand o mica parte din noi lacrimeaza pentru cativa fulgi .